Crăiasa Zăpezilor


       Și a venit ziua când, Crăiasa Zăpezilor, a sosit pe țărmuri, însoțită de Crivăț Crai. Cu pașii de omăt a atins malurile, lăsându-și mantia înspumată să se reverse până la orizont. Și este atât de frumoasă! Raze de lumină se oglindesc în cosițele-i argintii! Cu privirea-i albastră-cenușie mângâie tot ceea ce întâlnește în cale și transformă în minuni de sticlă rece formele terestre. Cu mâinile-i suave, holdele le învelește sub o pătură groasă de omăt, nu înainte ca vietățile să se retragă în hibernare.

      Crivăț Crai, mare maestru decorator și compozitor, modelează nămeți somptuoși, demni de creațiile sale muzicale, clinchet cristalin printre rămurele sau vuiet grav de viscol. Emoțiile sale oscilante dau savoare poveștii prin detaliile nuanțate. Ce să mai, un adevărat spadasin care, cu o măiestrie desăvârșită, lansează săbii de ger pretutindeni, cărora cu greu le rezistă chiar și cei mai puternici. 

      Păsările au înțeles cu multă vreme în urmă că în regatele stăpânite de Crăiasa Zăpezilor și Crivăț Crai, ai de ales. Ori te adaptezi și reziști, ori migrezi și te întorci când este mai prielnică viața. Așa a fost înțelegerea divină, căci rostul tuturor pe acest pământ este bine stabilit. A fost o vreme în care Crăiasa Zăpezilor, frumoasă și creativă cum nu a existat vreodată o altă crăiasă, era liberă să cutreiere pământul în lung și în lat. Un lucru îi lipsea însă, caldura sufletului! Si era de înțeles! Din dorința ei de a înfrumuseța orice întâlnea în cale, a instaurat era glaciară pe tot mapamondul. Astfel, tot pământul, cu orice mișca la suprafața lui, a devenit un uriaș glob de cristal în care se reflectau sclipiri ale stelelor, asemenea unui glob în bradul de Crăciun. 

      Când a văzut o asemenea grozăvie, Regele Soare, s-a înfuriat peste măsură și a interzis orice altă formă de manifestare în afară de a sa.  Totul a decurs bine o vreme, până când pământul începuse să devină arid, la un pas de a se transforma într-un bolovan. De atunci, Regele Soare a decis ca trebuie sa existe o măsură a lucrurilor, pentru că, ceea ce este puțin sau mult nu poate fi benefic tuturor. 

      Mustrată, Crăiasa Zăpezilor a înțeles că este responsabilă și ea pentru ca viața să existe, să nu o transforme în întregime în perfecte bibelouri de porțelan. Perfecțiunea nu este în puterea viețuitoarelor terestre, ci doar un har al zeilor. Astfel, Crăiasa Zăpezilor are drept de vizita doar iarna, sub atenta supraveghere a Regelui Soare, care, din când în când, privește pe sub gene în regatul său. 

Comentarii

Postări populare