Timpul

Timpul timid de-i privit se oprește!

Secundele-și piaptănă-n osul de pește. 

Liniștit te gândești că multe vei face... 

Clipita-i o dată și bestia tace! 

Își scutură coama și fuge grăbit, 

La dracul cu cărți, de-ai pomenit.

Azi e luni! Stai! E joi! Si-a trecut! 

Neatent, l-ai scapat! L-ai pierdut! 

Despuiat de ore,sărea peste zile, 

Printre săptămâni desfrunzite, senile, 

Călcând anii zeci în copite, 

Prafuind secolele ofilite.

Deschizi ochii și vezi acum, 

Ai rămas singur pe drum, 

Fugea cu secunda la braț de nebun.

Ești bătrân!Ești bătrân! 

Și-apoi vine nebunul sfiit, 

Să-ți numere șoptit, în asfințit, 

Clipele lungi de agonie. 

Mama lui de bestie!