Rasarit

Geana soarelui se-arată în crepuscul rasarit, 

Valuri negre unduindu-i marginea de-a sprijinit

Globu-i ocular fierbinte pe rotundul orizont, 

Prelingându-i-se raza până-n departatul Nord.

Zi tiroidă, însorită i-a scăpat clipirii-ntâi,

Nefiind pe bolta-naltă niciun nor alb-albăstrui.

Difuzat, eterul prinde noanțe de oranj și bleu. 

Aducând în spirit verii o emoție cadou. 

În priviri cuprinzi o lume care doarme  linistit, 

Nefiind de-antregul trează decât pe la asfințit. 

Tresariri de zbor cu pene integrează în decor,

Pescarusii-ndepartare, singurii ce nu au somn.