Rasarit
Geana soarelui se-arată în crepuscul rasarit, Valuri negre unduindu-i marginea de-a sprijinit Globu-i ocular fierbinte pe rotundul orizont, Prelingându-i-se raza până-n departatul Nord. Zi tiroidă, însorită i-a scăpat clipirii-ntâi, Nefiind pe bolta-naltă niciun nor alb-albăstrui. Difuzat, eterul prinde noanțe de oranj și bleu. Aducând în spirit verii o emoție cadou. În priviri cuprinzi o lume care doarme linistit, Nefiind de-antregul trează decât pe la asfințit. Tresariri de zbor cu pene integrează în decor, Pescarusii-ndepartare, singurii ce nu au somn.
